Category: Sănătate

Cât de des am fost cu copilul la medic? Dar într-o situație de urgență? Din păcate eu am fost nevoită de câteva ori să o pun pe una din fete în mașină și să fug la spital, accidente relativ banale, în casă. Am făcut ce trebuia? Eu cred că da, pentru că suntem aici. Dar dacă reacția mea nu s-ar măsură în minute ci in secunde? Aș mai știi și aș mai putea face ce trebuie făcut?

Cu întrebările acestea în minte, am fost la cursul de prim ajutor al Ioanei Vartosu, acum aproape 4 ani cred. Ce facem când este copilul bolnav, când apelăm la serviciul de ambulanță sau mergem la camera de gardă, ce facem în cazul unui traumatism, cum recunoaștem situația în care alergia este severă și cum putem acționa. Uitându-mă din nou peste curicula cursului, cred că ar fi cazul să îl reiau, pentru că îmi amintesc destul de puține după atâta timp. Da, cursurile de prim ajutor trebuie reluate periodic, ca și orice altă informație pe care nu o folosim frecvent, o vom uită. Este însă un curs teoretic, cu foarte mulți participanți, probabil va mai dura până când va fi reluat.

Ceea ce mi-a lipsit la cursul Ioanei a fost partea practică, cea în care am putea exersa în special manevrele de resuscitare. Săptămâna trecută s-a ivit ocazia de a participa la un curs pe care îl consider foarte important pentru fiecare din noi, indiferent dacă suntem sau nu părinți. Cursul se numește Părinți salvatori și este un curs practic de resuscitare în primul rând. S-a întâmplat în Sala Bega a CCIAT de luni până vineri, de la 10:00 și de la 17:00 și sâmbătă de la 10:00. În teorie, doar 4 ore, în practică, am plecat după 4 ore și jumătate, la ora 21:30, cu regretul de a nu putea să particip până la final.

Cursul a fost susținut de domnul Vasile Vlașin, fondatorul organizației Părinți Salvatori, a cărei poveste o puteți citi aici. Așa cum chiar dumnealui l-a descris, e un curs in primul rând pentru a însuși manevrele de resuscitare, dar este mult mai mult decât atât – este un curs despre viață, despre importanta dar si fragilitatea ei, despre a putea lua cele mai bune decizii și de a face maxim din ce e posibil când suntem martori și o altă persoană are nevoie de ajutorul nostru.

În cazul unui stop respirator nimeni nu știe exact ce trebuie să facă dacă nu a fost învățat înainte. Ni se pare că știm, pentru că am văzut de multe ori, dar inspirația de moment sau ce am mai auzit noi din popor nu pot înlocui ani de cercetare medicală. De ce e important să intervenim din prima secundă? Pentru că un creier fără oxigen are maxim 5 minute, iar în oraș, ambulanțele ajung în medie la cazurile de genul acesta în 12 minute. Dacă nu facem nimic, vor veni doar să constate decesul.

Prima parte a cursului s-a concentrat pe prezentarea pașilor corecți și necesari pentru a evalua victima, poziția de siguranță a unei victime inconștiente dar care nu este în stop cardio-respirator, etapele efectuării unei resuscitări. Discuția s-a desfășurat într-un ritm alert și în partea a două am avut toți ocazia să exersăm manevrele de resuscitare pe diverse manechine, adulți mai mari sau mai mici, chiar și copii. Ne-am uitat cum funcționează un defibrilator și cât e de important e să avem unul în apropiere. Ce m-a surprins pe mine cel mai mult a fost că face foarte multe în locul salvatorului. Nu mai trebuie să știi ce ai de făcut, trebuie doar să asculți ce îți spune aparatul – numără în locul tău până la 30, îți spune când să faci compresii și când respirații, inclusiv te corectează dacă ritmul compresiilor nu este cel corect – iar în momentele acelea poate fi diferența între viață și moarte.

Până acum cursul acesta s-a ținut de 928 de ori, în mai multe orașe, în România și în afară ei, dar Organizația Părinți Salvatori face mult mai mult decât atât, a contribuit la dotarea cu aparatură a spitalelor, începând cu cel din Baia Mare, unde lipsea video-bronhoscopul de care Luca ar fi avut nevoie, și ajută cazuri individuale în lupta lor de a se face bine, lista cu cele active o gășiți aici.

Dar domnul Vlașin are planuri mai mari, printre care acela de a introduce cursuri de prim ajutor în toate școlile din România. Anul acesta, pentru prima dată va începe un program pilot în acest sens în școlile din județul Sibiu, in colaborare cu inspectoratul școlar.

Cursul s-a ținut de 928 de ori până acum. Cu o medie de participare de 25 de persoane, totalul este de 23 200 de persoane. Impresionat pentru munca unui singur om, o picătură într-un ocean față de milioanele de români care ar putea fi oricând în situația de a acordă primul ajutor, până când ajunge ambulanță. Tu unde vei fi dată viitoare când se va organiza cursul la Timișoara? Eu cu siguranță voi fi prezentă.