Pe Coasta de Azur

Începutul vacanței de vară a fost unul foarte diferit de ce ne-am propus și a trebuit să anulăm vacanța de atunci. Așa am ajuns să căutăm o variantă pentru ultima săptămână de vacanță, chiar la începutul toamnei. Mi-am dorit de mult timp să ajung în Franța și fetele sunt acum destul de mari să rezistăm toți la un drum așa de lung cu mașina. Iar mașina ne-a oferit mobilitate și ocazia de a vedea o parte din ceea ce sudul Franței de oferit.

Cum vremea la început de septembrie e greu de prevăzut, și nu e tot timpul potrivită pentru plajă, am planificat de la început vacanța cu două variante, cea în care mergem la plajă și cea în care vizităm Coasta de Azur.

Am găsit, aș zice că destul de întâmplător, plaja Juan-des-Pins, care ne-a depășit cu mult așteptările – nisip fin și auriu, mare calmă, intrare lină în apă. Deși planul la început a fost să mergem pe mai multe plaje, când ai plaja perfectă la 5 minute de mers, nu pleci mai departe. Ne-am petrecut aici primele 4 zile de vacanta.

Apoi, așa cum ne așteptam, vremea s-a schimbat și a început să plouă. Ultima baie la Juan-des-Pins am făcut-o printre picături. Iar în următoarele 3 zile am vizitat sudul Franței.

Tot pe ploaie am vizitat și Nisa. Chiar am avut noroc și am reusit să urcam la Colline du Château, pentru că de obicei este închis atunci când plouă. Colina și castelul veghează de sus asupra orașului și sunt un loc de belvedere. Ce m-a surprins cel mai tare a fost plaja. Venind de la nisipul auriu din Juan-des-Pins, am găsit la Nisa o plajă abruptă și doar cu pietre, din acelea mari, de râu. Lumea statea pe pături fără să se întindă și se vedea că ies cu dificultate din apă.

Într-o alta dimineață am urcat la cetatea Eze, o cetate medievală care se ridică pe o stâncă, deasupra Mării Mediterane. Un fel de Sighișoara, mai mică și înghesuită, dar de unde poți admira Coasta de Azur. Ne-am petrecut aici cam jumatate de zi, hoinarind pe străduțe și vizitând Jardin Exotique, o grădină cu plante mediteraneene, cactuși și suculente. Intrarea în cetate este gratuită, se plătește doar vizita în Jardine Exotique. Parcarea de lângă cetate este mică și mai tot timpul plină. Noi am lăsat mașina la ieșirea din satul Eze, aflat la poalele cetății. Parcarea de acolo, cu plată, oferă transport către cetate, inclus în preț.